Ce ai fi facut daca era mama ta?

Imaginati-va urmatorul scenariu: sunteti o femeie casatorita a carei mama are probleme de memorie de cativa ani buni incoace. Ea nu mai stie numele prietenilor apropiati, a uitat cum sa-si plateasca facturile, nu ii mai place sa stea de vorba cu vecinele, cu prietenele ei de odinioara si prefera sa stea singura in casa. Spune ca nu are probleme de memorie si marturiseste ca “pana si medicul de familie mi-a spus ca sunt intr-o forma grozava cand am fost ultima oara la control.

Iti iei o zi libera si mergi cu ea la medic. Acesta o invita doar pe ea in cabinet si o consulta timp de 20 de minute. Doctorul te invita apoi si pe tine si iti spune ca se pare ca mama ta are probleme moderate de memorie (ceea ce deja stiai), dar ca nu este Alzheimer. Mama, rasufla usurata, zambeste si iti sopteste: ti-am spus eu. Tu nu te simti in largul tau sa intrebi ce teste i-a aplicat, daca sunt cele mai potrivite si daca nu ar trebui ceruta si o a doua opinie. Intoarse acasa, ii spui mamei: “se pare ca ai rezolvat cu bine testele pe care ti le-a dat medicul. Erau dificile?” Mama iti raspunde: “tot ce am facut a fost sa desenez un ceas. A fost bine, asa ca nu ma mai pisa cu problemele de memorie”.

La aproape 2 ani de la aceasta intamplare, memoria de scurta durata a mamei s-a inrautatit. Repeta aceleasi lucruri pe care le-a spus cu cateva minute mai devreme. Nu mai citeste ziarul favorit si uita de programarile pe care le-a facut. Un prieten de familie te suna sa-ti spuna ca mama s-a pierdut si nu mai stie drumul catre casa. Mergi cu mama din nou la medic si, de data aceasta medicul recomanda ca mama sa faca o tomografie si o analiza a sangelui. Cand mergi la doctor peste cateva zile, medicul iti spune ca mama are Azheimer si recomanda un tratament medicamentos. Doctorul nu iti spune rezultatul analizelor, dar te trimite la un specialist. …

Dupa ce iesi din cabinetul medicului este tulburata si nu stii ce sa faci mai intai. Nu ai pe nimeni care sa te sfatuiasca daca sa-i comunici mamei diagnosticul, mai ales ca locuieste singura. Ce se va intampla mai departe cu ea? Este un diagnostic definitiv? Ar trebui sa o mai duci la o evaluare? Care sunt cele mai bune medicamente?

Intrebarile se rostogolesc in cap precum un bulgare de zapada. Iti amintesti vag ca parca ai auzit la stiri de un tratament promitator si parca ai vazut in ziar o invitatie la o conferinta despre Alzheimer. Deodata viitorul incepe sa te ingrijoreze, iti doresti sa-l fi putut intreba pe medic: “Ce ai fi facut daca era mama ta?

De fapt intrebarea la care vrem sa va ajutam sa raspundeti este ” Ce ai fi facut daca mama ta ar incepe sa aiba probleme de memorie?

Ideea este ca medicul de familie poate avea o influenta foarte mare asupra momentului in care este diagnosticat pacientul si instituit tratamentul. Vrem sa subliniem cat de important este ca pacientul sa ajunga intr-un Centru al Memoriei unde sa fie diagnosticat corect, unde familia si ingrijitorul acestuia poate primi consiliere, unde sunt organizate cursuri destinate ingrijitorilor si unde poate avea acces la cela mai noi informatii legate de toate aspectele dementelor (de la aspectele comportamentale, ingrijire, hranire, ingiena zilnica etc).

Sursa: Alzheimer Action Plan

SRA pe Facebook